Teritoriul comunal Mârșa este situat in partea nordică a judetului Giurgiu, dezvoltîndu-se de-a lungul DJ 601.

Se invecineaza la nord cu T.C.Roata de Jos, la Nord-Est cu T.C.Crevedia Mare , la Sud -Est cu TC com Bucșani, la vest si Sud-Vest cu judetul Teleorman, TC comuna Blejești și TC oraș Videle.

Relieful comunei se înscrie în unitatea geomorfologică a Cîmpiei Găvanului, la o altitudine de 105-120m (față de nivelul Mării Negre), la nivelul podului de cîmpie cu o înclinare generală NV-SE, aproape insesizabilă

Relieful este compartimentat de văi și vîlcele numeroase .Se deosebesc în principal următoarele trepte morfologice :

Ø Lunca Dâmbovnicului - la 90-95m altitudine absolută (o lungime de 350-700m - în sectorul comunei)

Ø Terasa aluvionară - la 2-5m altitudine relativă (față de luncă), modelată pe dreapta râului (o lungime de aproximativ 3km și largime de 0,4 -0,8 km) ferită de inundațiile râului ;aici se află cea mai mare parte a vetrei localității Mârșa

Ø Podul de cîmpie (cîmpul înalt) desfășurat la o altitudine absolută de 105-120m , fragmentat de văi și vîlcele

Trecerea de la terasa Dîmbovnicului la câmpul innalt se face printr-o zonă de teren denivelat, fragmentat de văi de scurgere a apelor

- Caracteristicile climei

- Temperatura aerului

Temperatura medie anuala in aceasta zona este de 10,4° C ; cea mai mica medie lunara se inregistreaza in ianuarie (- 2,5°C).Cea mai mare medie -in intervalul iulie - august (peste 29°C), iar cele mai scăzută in ianuarie(-cu o maxima de -6,9°C).Numarul mediu al zilelor fara inghet este de cca. 215 pe an, al zilelor de iarna (temperatura maxima sub 0 °C) este de cca. 30 iar al zilelor tropicale (temperatura maxima peste 30° C) trece de 50.

Regimul de precipitatii atmosferice este caracterizat de medii anuale de 573,4 mm/mp. , cu medii lunare de cca 80mm (in luna iunie- cea mai ploioasa ) si de cca 30mm (in luna februarie -cea mai secetoasa).

Regimul vantului

Regimul vantului este dominat in lunile reci ale anului de masele de aer ale anticiclonului euro-siberian - Crivatul ( NE- 19,6%), iar in lunile calde de Austrul (de la V si SV- 17,4%). Ambele vanturi pot aduce excese termice atat vara cat si iarna . Gerurile sunt agravate uneori prin viscole cu introieniri si spulberari de zapada. In privinta Austrului , se apreciaza ca el este nociv mai mult in sezonul de vara , prin prelungirea perioadei de seceta , care poate sa degradeze recolta.

Vinturile din est au o frecventă de 9,6%

Hidrografia de suprafață se constituie din doua ape curgătoare permanenete :Dâmbovnic și Milcovăț, ambele cu maluri abrupte(1-2m înălțime), cu albii minore până la 8-10m lățime și 0,5-1m adîncime ;se observă urme de albii părăsite, cu ape intermitente sau chiar permanente, cu mici lacuri și mlaștini .Pe valea Bratilov abia se constituie un fir de apă, iar valea Milcovăț este parțial înmlăștinată

Ø Lunca Dambovnicului

In zonele cu depuneri mai tinere din imediata vecinatate a raului Dambovnic, terenul prezinta urmatorul tip de stratificatie :

- 0,00 - 0,40 m : sol vegetal ;

- 0,00 - 1,70 m : pietris cu nisip galbui in masa, mediu indesat ;

- 1,70 - 2,60 m : nisip argilos , cenusiu, plastic consistent, saturat

- 2,60 - 3,90 m : nisip prafos, fin, cenusiu, saturat ;

- 3,90 - 5,30 m : argila prafoasa in baza nisipoasa, cenusie, plastic consistenta

- 5, 30m. - orizont grosier de pietris cu nisip in baza, cu rar bolovanis ;

Ø Terasa Dambovnicului

Stratificatia generala a terenului de fundare este alcatuita din sedimente specifice zonelor cu depuneri aluvionare :

- 0,00 - 0,40(0,50) m : sol vegetal ; in zonele construite, in suprafata pot apare

- umpluturi neomogene cu grosimi variabile ;

- 0,40 (0,50) - 0,60 (1,20) m : pachet slab coeziv, prafos - nisipos, argilos, nisip prafos cu rar pietris in masa, cu urmatoarele caracteristici fizice ;

Ø praf nisipos argilos cu pietris in masa :

Ø nisip prafos cu rar pietris in masa :

- 0,60(1,20) - 1,80(4,50) m : pietris cu nisip si bolovanis galben, mediu indesat

- 1,80(4,50) - 4,70(5,60) m : orizont coeziv, de argila prafoasa cafeniu cenusie plastic consistenta, cu lentile nisipoase in masa

- 4,70(5,60) - orizont grosier de nisipuri cu pietris in masa ;

Ø Campul inalt

Stratificatia pentru campul inalt al Gavanului este urmatoarea :

1. Complex loessoid, argilos, argilos prafos, galben-cafeniu, macroporic, cu concretiuni calcaroase, gros de 8 - 18 m :


2. Complex grosier

1. Complexul nisipos(N)

• În conformitate cu Normativul P100-1/2006 - în zona amplasamentului valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare ag = 0,24 g (pentru cutremure având IMR = 100 ani - fig. 3.1);

• În conformitate cu codul de proiectare CR 1-1-3-2005 în zona amplasamentului încărcarea din zăpadă este so,k = 1,5 kN/mp (pentru intervalul de mediu de recurenta IMR = 50 ani);


• În conformitate cu codul de proiectare NP 082-04 în zona amplasamentului presiunea de referință a vântului este qref = 0,42 kN/mp(pentru intervalul de mediu de recurenta IMR = 50 ani);


• Adâncimea maximă de îngheț conform STAS 6054/72 este de 0,80 m.

Putem caracteriza dezastrele in conformitate cu geneza lor si distingem :

- dezastre endogene (dezastre geologice)

- dezastre de origina exogena (dezastre climatice)

Condiția esențiala de eliminare a vulnerabilitatii construcțiilor si amenajărilor fata de factorii naturali de risc este identificarea acestora, a zonelor periculoase pentru așezările umane si prevederea masurilor adecvate de limitare a efectelor acestor factori.

Riscuri de natură hidrologica (inundații)

Inundatiile (viiturile) sunt dezastre de natura climatica si reprezinta cel mai comun dezastru natural de pep amant. Virtual, fiecare tara, indiferent de clima, poate fi afectata de viitura. Inundatia incepe cand apa depaseste malurile naturale sau artificiale ale raului.

Traditional se face o distinctie intre viiturile fulger si viiturile regionale. Ultimele reprezinta raspunsul unui bazin hidrografic sau mai multor bazine hidrografice dintr-o zona la evenimente hidrologice de mare amplitudine si frecventa scazuta. Viiturile fulger au loc o data cu caderi foarte abudente de ape din precipitatii, de obicei asociate cu furtuni intamplatoare si impredictibile, de scurta durata care au loc intr-o zona restransa.

In zona Marsa, inundatiile mari ale Dambovnicului pot sa acopere toata zona de lunca. Acest capitol este completat de datele de S.G.A. GRADINARI privind curba de inindabilitate corespunzatoare unui nivel de asigurare de 5%.

Riscuri geologice (teren dificil de fundare)

Dezvoltarea comunei pe terasa si lunca Dambovnicului, si in campia Gavanului, alcatuite din depozite loessoide sau din orizonturi tinere slab consolidate, o caracterizeaza ca fiind asezata pe terenuri dificile de fundare sensibile la umezire sau puternic compresibile si cu nivel ridicat al apelor subterane.

Riscuri hidrogeologice (apele subterane)

Stratele acvifere freatice se dezvolta in baza orizonturilor coezive, din suprafata si sunt alimentate prin infiltrația directa a precipitațiilor atmosferice si prin comunicarea directa cu Dunărea. Acestea sunt expuse poluării, datorita infiltrațiilor precipitațiilor atmosferice cat si a comunicării cu apele poluate ale Dunării. Ridicarea nivelului hidrostatic inflnienteaza negativ construibilitatea terenurilor, putând genera accidente in exploatarea construcțiilor.

Riscuri de natura geofizica (seisme)

Cutremurele sunt generate de eliberari bruste, neprevazute de cantitati mari de energie din interiorul pamantului, sub forma unor vibratii seismice puternice. Energia apare de-a lungul unor fracturi in litosfera si in mantaua exterioara a pamantului.

Ruptura incepe intr-un punct (focarul), dar se propaga rapid (3,5 km/s), generand unde seismice in toate directiile de la fractura.

In lumea reala, acest tip de situatii se petrec de-a lungul marginilor placilor litosferice. Aceste placi, aproape de 60 km grosime, se pot misca una in raport cu alta in trei moduri diferite : convergent, divergent sau alunecand una peste alta.

Subliniem faptul ca cele mai distructive cutremure sunt in general generate de focarele putin adanci.

Situarea comunei Marsa intr-o zona seismica cu gradul de intensitate VIII, corelata cu terenul dificil de fundare , poate genera accidente majore in exploatarea in timp a constructiilor, fiind necesare masuri speciale in proiectarea si executarea acestora.

Riscuri de natura geomorfologica (alunecari de teren)

Alaturi de cutremure si inundatii, alunecarile de teren se situeaza in topul dezastrelor naturale ale caror consecinte, uneori, se manifesta sub forma de importante distrugeri de bunuri materiale si pierderi de vieti omenesti.

Cauzele principale care produc alunecarile de teren sunt :

Ø modificarea pantei versantului ;

Ø variatia umiditatii rocilor ;

Ø actiunea mecanica a apei din roci ;

Ø actiunea hidrodinamica a apei;

Ø solicitari dinamice; Socuri seismice, vibratii provocate de explozii, trafic rutier, sau feroviar, etc. Pericolul cel mai mare pentru stabilitatea versantilor in timpul cutremurelor de pamant il constituie undele superficiale transversale care actioneaza in plan orizontal, sub forma sinusoidala , afectand stabilitatea versantilor prin momentele de inertie pe care le creaza.

In zona Marsa au fost identificate zone cu teren inclinat, favorabile alunecarilor in teren si a eroziunilor generate de apele de siroire. Aceste zone se dezvolta la trecere de la terasa Dambovnicului la campul inalt al Gavanului

Comuna Mârșa se gaseste situata in partea de vest a judetului Giurgiu, la cca. 85 km de municipiul Giurgiu .

Legatura cu exteriorul este asigurata prin DJ601, drum judetean ce leaga orasul Bolintin Vale cu comuna , Crevedia Mare, Roata de Jos si mai apoi cu orasul Videle,respectiv judetul Giurgiu cu Judetul Teleorman

DJ 601 intră în teritoriul administrativ al comunei la km30+33-la limita cu teritoriul administrative al com Crevedia Mare, apoi, la km 35+00, iese din teritoriul administrativ intrînd pe teritoriul com Roata de Jos,de unde reintră , la km 40+0 (de astă dată teritoriul administrativ este suprapus cu intravilanul localității), iese din intravilan la km 43+0 si din teritoriul administrativ al comunei și al judetului la km 48+93

Legatura cu comuna Bucșani se asigura prin acelasi drum, până la Crevedia Mare ,- intersectia cu DN Giurgiu- Găești , dar și direct, printr-un drum de exploatare ce leagă Mârșa de Obedeni și Goleasca (sate aparținătoare de com Bucsani) .

Comuna este situată la următoarele distanțe față de principalele orașe din zonă :

ü 40 k m - București, (prin Bolintin Vale, autostrada A1) ;

ü 20 km - Bolintin Vale ;

ü 7 km - Videle - jud Teleorman ;

ü 85 km - Giurgiu- prin Roata de Jos, Bucșani ;

ü 75 km - Giurgiu- prin Goleasca, Bucșani

In cadrul teritoriului administrativ, trupurile izolate sunt legate prin drumuri vicinale (de exploatare) neamenajate .

Prin amplasarea sa ,aceasta comuna se afla la intersectia unor zone de influență :

- Pe de-o parte spre nord - com Roata și mai ales orasul Bolintin Vale

- Pe cealaltă parte, spre vest - orasul Videle de care o separă doar 7km

Analiza din acest capitol a avut la baza pe datele statistice furnizate de PATJ Giurgiu, Directia Statistica a judetului Giurgiu, Directia Generala a Agriculturii Giurgiu, si Primaria Mirsa , cit si lucrarea ,,Criterii de evaluare rurala" intocmita de Directia de Dezvoltare Rurala din cadrul Directiei Generale a Agriculturii Giurgiu, in 1998 . Viata economica a comunei se bazeaza , in principal pe potentialul exceptional al solului, agricultura reprezentind ramura de baza a economiei locale

Functia agricola se exprima prin activitatea agricola materializata prin productia vegetala, productia animaliera , industria alimentara si prelucrarea primara a produselor agricole (semiindustrializare)

Suportul de baza al intregii activitati il reprezinta solul, cu calitatea lui principala - fertilitatea - element determinant in diversificarea functiei agricole.

Terenul agricol - 6038,31 ha - reprezentind 85,82% din totalul teritoriului administrativ este principala bogatie a comunei. Terenul agricol este valoros 20% (1214 ha) fiind cernoziom , 58,3%- 3521ha- fiind teren brun roșcat restul fiind teren aluvionar -15% (911 ha) și coluviosoluri -7%

Suprafata agricola se inscrie aproape in totalitate in clasele I si II de pretabilitate la arabil in cadrul unei clasificari pe 6 clase de calitate determinate in functie de factori limitativi cu intensitatea cea mai mare, doar 7% fiind afectat de băltiri

In acelasi timp o mare parte din suprafata arabila a comunei este inclusa in sistemul de irigare -desecare, care insa nu mai este utilizat

Analizind structura folosintei agricole rezulta ca terenul arabil 5845,68ha reprezinta 96,81% din totalul agricol, restul fiind reprezentat de vii 13ha (0,22%) si pasuni 179,63 ha (2,97%)

Structura proprietatii

Terenul agricol al com Mârșa este in proprietatea privata a persoanelor juridice (2241,35 ha- detinute de trei mari societăți comerciale :SC AGROIND CLEJANI;SC

RAMIRA SRL;SC EXPRES CONSTRUCT SRL) , a persoanelor fizice (3494,07 ha), iar 299,77 ha -reprezintă domeniul public al Primăriei Mârșa (pășunea)

Rezulta ca suprafata agricola privata are o pondere de 94,98 % din totalul suprafetei agricole.In aceste conditii suprafata medie a explotatiei individuale( 1083 gospodarii ce detin teren agricol) este de 3,22 = 3,22 ha

Suprafata medie a explotatiei individuale explica productiile mici

Exista insa tendinta de asociere in scopul exploatarii terenului o bună parte din terenurile proprietate privata a persoanelor fiziceconstituidu-l asociatiile agricole

Structura pe folosinte a fondului funciar pune in evidenta favorabilitatea dezvoltarii productiei de cereale, a zootehniei si a legumiculturii

Pentru principalele culturi agricole ce au fost realizate in comună, in anii anteriori incheierii documentatiei prezente , s-a procedat la o documentare la Directia pentru agricultură , ultimele date detinute de noi fiind cele referitoare la anul 1999 :

o Griu - pe o suprafata de 700 ha

o Orz - pe o suprafata de 425,56 ha

o Porumb - pe o suprafata de 680,0 ha

o Floarea soarelui - pe o suprafata de 430 ha

o Legume - pe o suprafata de 64 ha

In prezent in comuna functioneaza : două unități de prestări servicii, 14 unități comerciale si de alimentatie publica amenajate in constructii existente;

Pădurile reprezintă 8,4%(591,09ha) din totalul suprafeței administrative, din care 1,71ha - domeniul public al Primăriei ,11,26ha- proprietatea privată a persoanelor fizice , restul apartinind domen iului public al statului , prin Regia Autonomă ROMSILVA, această suprafață fiind repartizată în trei mari păduri : pădurea Ciocârlăneasa; pădurea Neagră; pădurea Tandăra

Desi silvicultura are un rol economic secundar in raport cu agricultura ea reprezinta un factor ecologic deosebit prin faptul ca imbunatateste conditiile mediului natural (diminueaza intensitatea vintului, stavileste actiunea eroziunilor, protejeaza malurile si incintele indiguite) si nu in ultimul rind asigura materialul lemnos necesar industriei lemnului si cerintelor populatiei

2.4.4. Piscicultura

Desi o bună parte din teritoriu este acoperită de ape , piscicultura nu este , piscicultura nu este prezenta printre activitatile economice ale comunei.

Apele ocupa 99,97ha, reprezentind 1,42% din totalul teritoriului administrativ al comunei si sunt reprezentate de domeniul public al statului -Ministerului apelor și protectiei mediului -7,13ha ( râul Dîmbovnic și Milcovăț), 9,18 ha -reprezintă proprietatea privată a persoanelor fizice, restul fiind suprafață ocupată de Dunare

Prin traditie, in comuna Mârșa , in gospodariile private se cresc ,bovine, porcine, ovine, cabaline si pasari.Exista de asemenea si o preocupare a locuitorilor din zona, pentru apicultura.

Situatia efectivelor de animale , comparativ pe ultimii ani nu este concludenta datele centralizate fiind la nivelul recensamintului din 2002, situatia pe localitate, fiind prezentata mai jos

4.6.Servicii

• - industrie (productie) - 1


• - agricultura - 10


• - comert - 14


• - constructii - 0


• - transporturi - 3

Pentru perioada dinaintea anului 2008 au fost consultate date de la Directia de statistica a judetului Giurgiu , cit sidiverse surse de documentare (studii monogrfice locale) dar și proiectul nr 3695/1987 ,,Studiu de Sistematizare Teritoriala a judetului Giurgiu", intocmit de ISLGC Bucuresti, corelate cu proiectul nr 188/1999 Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Giurgiu (PATJ),

La 1.01.1992 populatia totala stabila a localitatii a fost de 2890 locuitori, reprezentind 0,98% din populatia judetului.

După 7 ani ,conform datelor furnizate de Directia Statistică - populatia stabila inregistra o crestere insumind 2929 locuitori ,in 2003 scăzând la 2911, iar în anul 2008, populația stabilă este de 2890 locuitori (date furnizate de Primăria Mârsa)

In teritoriul administrativ al comunei (7036,26 ha) , aceasta inseamna o densitate de 41,07 locuitori/kmp, inferioară mediei realizate in mediul rural in judet ( 62,7 loc/kmp)

In comuna Mârșa se constata un raport de masculinitate 92,28% barbati la 100 de femei , inferior mediei pe tara ( 96,6 /100 )

Evolutia populatiei ( la recensaminte )

La o analiza mai riguroasa a populatiei comunei in cei 15 ani, se poate constata ca cel mai mic numar de locuitori s-a inregistrat in 1966, ca urmare a indicelui de natalitate redus - caracteristic pentru intreaga tara (14,3%), iar cel mai mare numar de locuitori, in 1973 ( 3 297 loc.), dupa care incepe sa scada din nou, datorita sporului migratoriu negativ.

Conform evidentelor statistice, prezentate de Primărie , evolutia numerica a populatiei comunei Mârșa, din ultimii ani, a fost urmatoarea :

2.5.3.Structura populatiei pe principalele grupe de varsta La 01 01 / 2008

2003/2008

Desi se constata o un raport mai bun decit la alte comune dintre populatia activa si cea dependenta populatia activă a fost sub media pe țară si cea pe judet ; in acelasi timp se constata o rezerva redusa a fortei de munca

Miscarea naturala

Evolutia fenomenelor demografice din anii 2003-2008 confirma situatia ingrijoratoare din comuna in ceea ce priveste evolutia demografica, prin natalitatea scazuta, si mortalitatea ridicata . Aceasta situatie va conduce, in continuare, la accentuarea dezechilibrelor demografice, la scaderea potentialului uman, a vitalitatii acestei comunitatii.

Se remarca faptul ca sporul natural este in ultimii ani din ce în ce mai accentuat negativ , la sfirsitul anului 2008 populatia prezumată fiind 2884 locuitori .

Considerand in mod conventional ca resursele de munca sunt constituite din persoanele in varsta de 15-59 ani barbati si 16-54 ani femei, acestea insumau in 2008 cca 1800 persoane, reprezentand 39,79% din totalul populatiei. La aceeasi data, în conformitate cu situația prezentată de Primăria Mârșa, populatia activa este ocupată, în proportie de 27% .

Pe principalele ramuri de activitate, structura populatiei active ocupate era urmatoarea :

**date furnizate de Primăria Mârșa

Populatia activa in agricultura (186 pers) indica valori de ocupare foarte reduse la ha.

Nota proiectantului

Considerăm că datele furnizate de Primăria Mârșa sunt eronate , raportul dintre populatia activă si totalul populatiei(62,4%) fiind absolut nefiresc, acesta conducînd si la un raport de 27% al populatiei ocupate din totalul populatiei active

Pe teritoriul comunei Mîrsa ,principalele cai rutiere de acces sunt :

Ø DJ601 -drum judetean

-,DJ 601 intră în teritoriul administrativ al comunei la km30,33- si iese din teritoriul administrativ al comunei și al judetului la km 48+93

- la km 35,00, iese din teritoriul administrativ intrînd pe teritoriul com Roata de Jos,de unde reintră , la km 40,0

- Porțiunea cuprinsă Intre km 40+00 și km 43+0-se află în intravilan, primăria fiind situată la km 41+550

In ultimul semestru al anului 2008, a fost asfaltat cca 75%,din acest drum, lucrarea fiind in desfasurare

Ø Dex - drumuri de exploatare

Lipsa lucrarilor de intretinere a dus la un nivel de serviciu scazut , circulatia nu se desfasoara in conditii de fluienta , la nivele mai mici de 50km/h, situație in curs de rezolvare grație lucrărilor efectuate in cursul anului 2008

Disfunctionalitati

*Lipsa legaturilor amenajate dintre constructiile existente in extravilan si localitatea de resedinta ;

* Drumuri satesti din pamint ;

*Starea proasta a drumurilor de exploatare agricola (vicinale) ;